Economie

„Nu ne-ar ajunge nici bugetul pe 100 de ani": Ciucu recunoaște că Bucureștiul e neputincios în fața clădirilor cu risc seismic și pune totul pe investitorii privați

„Nu ne-ar ajunge nici bugetul pe 100 de ani": Ciucu recunoaște că Bucureștiul e neputincios în fața clădirilor cu risc seismic și pune totul pe investitorii privați

Primarul Capitalei recunoaște că amploarea crizei seismice depășește orice capacitate a administrației publice și mizează pe stimularea investitorilor privați prin creșterea atractivității zonei centrale. Hotelul Ambasador, primul exemplu concret.

Anunțul unui concurs internațional de soluții pentru Bulevardul Magheru a deschis, pe rețelele sociale, o dezbatere mult mai dureroasă: cea a sutelor de clădiri cu risc seismic care bordează artera și care stau să cadă de ani de zile. Primarul general Ciprian Ciucu a răspuns public, cu o recunoaștere neobișnuit de directă pentru un oficial: municipalitatea nu are și nu va avea vreodată banii necesari pentru a rezolva singură această problemă.

„Avem sute de clădiri cu risc seismic și cu fațade degradate. Nu ne-ar ajunge nici întreg bugetul PMB pe 100 de ani pentru a ne ocupa de toate. Nici bugetul Ministerului Dezvoltării", a scris Ciucu pe Facebook, trasând cu brutalitate dimensiunile reale ale crizei.

Strategia pe care o propune edilul în locul investițiilor publice masive este una de piață: creșterea atractivității zonei centrale, care să atragă automat capital privat. Logica este simplă dacă zona devine valoroasă, investitorii vor veni de la sine să cumpere, consolideze și renoveze clădirile degradate, introducându-le înapoi în circuitul economic. „Banii vin, dacă acolo sunt și alți bani și se pot înmulți. Mergem pe stimularea pieței, pe capital", explică primarul.

Concret, planul include mai multe direcții simultane: proiecte de regenerare urbană pe Magheru, Brezoianu și Piața Lahovari; concesionarea zecilor de imobile din patrimoniul PMB cu obligația de consolidare și renovare; un program financiar pentru fațadele clădirilor cu risc seismic de gradul II; și un mecanism de împrumut cu dobândă redusă, co-garantat de municipalitate, pentru proprietarii care vor să-și consolideze blocurile.

Primul exemplu concret al acestui model vine chiar de pe Magheru: Primăria a emis autorizația de construire pentru Hotelul Ambasador, unul dintre simbolurile arhitecturale ale bulevardului, care va fi consolidat și renovat pe cheltuiala proprietarilor săi, familia austriacă Meinl. Lucrările urmează să înceapă în mai 2026. Imediat vecin, Blocul Patria, cunoscut și ca ARO, va intra și el în reabilitare, de data aceasta prin PMB și Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic.

Cât despre concursul de soluții pentru Magheru, acesta a fost lansat printr-un contract semnat cu Ordinul Arhitecților din România. Bulevardul, descris de Ciucu drept „un simplu culoar de tranzit, zgomotos, cu aer rău, poluat", a pierdut de-a lungul anilor poziții constante în clasamentele arterelor comerciale europene. Soluția câștigătoare va fi aleasă de un panel de urbaniști, arhitecți și peisagiști, după dezbateri publice. Urmează și un concurs similar pentru zona Palatului Regal, unde primarul și-a exprimat dorința ca traficul auto de pe Calea Victoriei să fie mutat în subteran.

Aboneaza-te la newsletter-ul Veritas Media