Vestea a venit de la Bruxelles: Comisia Europeană a aprobat oficial a patra cerere de plată a României din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 2,62 miliarde de euro. România depășește astfel pragul de 60% din implementarea PNRR, iar fondurile vor asigura continuitatea plăților către constructori și beneficiarii de proiecte începând din luna iunie.

Premierul interimar Ilie Bolojan a reacționat rapid, atât joi seară, în conferința de presă de după ședința de guvern, cât și vineri dimineață, printr-un mesaj postat pe Facebook. Tonul a fost al unui om care știe că un succes obținut nu înseamnă că lucrurile sunt în regulă: „Este important să nu pierdem fonduri europene, atât pe componenta de granturi, cât și pe cea de împrumuturi. Prioritatea noastră rămâne accelerarea reformelor și asigurarea absorbției fondurilor europene pentru dezvoltarea României."

35 de jaloane, 9 reforme grele, două săptămâni la dispoziție

Tabloul pe care Bolojan l-a prezentat public este unul al urgenței totale. România mai are de îndeplinit peste 35 de jaloane pentru a putea accesa restul fondurilor din PNRR, din care 9 sunt reforme cu impact major — fiecare valorând cel puțin 700 de milioane de euro, totalul lor ridicându-se la 7,5 miliarde de euro. Printre acestea se numără reforma salarizării în sectorul public, utilizarea terenurilor degradate pentru energie regenerabilă, digitalizarea cercetării, reforma în domeniul apelor și decarbonizarea.

Termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor este 31 august 2026, iar cererea finală de plată trebuie depusă până pe 30 septembrie. Dacă jaloanele nu sunt bifate, penalizările potențiale depășesc 15 miliarde de euro — mai mult decât suma totală rămasă de încasat din PNRR.

O constrângere suplimentară: guvernul interimar nu poate da ordonanțe

Criza politică adaugă un strat suplimentar de dificultate. Un guvern interimar nu poate adopta ordonanțe de urgență și nici proiecte de lege — ceea ce înseamnă că singura cale prin care reformele mai pot fi adoptate rapid este Parlamentul. Bolojan a anunțat că toate proiectele de lege finalizate în perioada imediat următoare vor fi trimise Parlamentului sub formă de inițiative legislative ale membrilor guvernului, cu solicitarea adoptării în procedură de urgență. „Nemaiputând adopta ordonanțe, am decis să depunem în Parlament proiectele, să informăm toate partidele și să cerem adoptarea în regim de urgență", a declarat premierul.

A adresat și un mesaj anticipat parlamentarilor, mulțumindu-le pentru sprijin înainte ca acesta să fi fost acordat — un semnal că orice tergiversare în legislativ se va traduce direct în bani europeni pierduți.

Întârzieri la plăți și constructori neplătiți

Pe lângă problema jaloanelor, Bolojan a semnalat și o a doua vulnerabilitate: întârzierile masive la plata facturilor către constructorii implicați în proiectele PNRR. „La multe ministere avem întârzieri mari la plăți, iar dacă constructorii nu sunt plătiți cu lunile, e greu de presupus că vor finaliza lucrările", a avertizat el, adăugând că obiectivul este aducerea plăților la zi în următoarele două sau trei săptămâni. Datele privind absorbția fondurilor europene vor fi publicate săptămânal pentru fiecare minister, ca măsură de transparentizare și presiune instituțională.

Felicitări de la Bruxelles, în timp ce la București criza continuă

Aprobarea cererii de plată a generat și o reacție publică din partea șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a felicitat România: „Eforturile voastre de reformă sunt răsplătite." Ironia momentului nu a scăpat nimănui: Bruxelles-ul laudă reformele pentru care Guvernul Bolojan a fost demis de PSD și AUR, în timp ce la București criza politică generată tocmai de acele reforme rămâne fără soluție.