Declarațiile au fost făcute marți la evenimentul de lansare oficială a IFA România — filiala locală a International Fiscal Association, una dintre cele mai prestigioase organizații internaționale de fiscalitate — unde Adrian Nica a scos la iveală câteva dintre metodele și cazurile concrete cu care ANAF lucrează în prezent.

Cel mai spectaculos dintre acestea pornește de la o simplă achiziție de autoturism. Inspectorii fiscali au identificat în urmă cu ceva timp un cetățean care și-a procurat un Ferrari, înregistrând vehiculul pe firma sa. Nimic ieșit din comun, până când s-a verificat obiectul de activitate al companiei: salubritate. Neconcordanța a declanșat un control aprofundat, în urma căruia autoritățile au descoperit o evaziune fiscală de 18 milioane de lei. Supercarul, în prezent confiscat, urmează să fie scos la licitație pe platforma eLicitații a ANAF, cu un preț de pornire de un milion de lei. „Probabil o să vindem un Ferrari în perioada următoare, deci puteți să strângeți bani", a spus Adrian Nica, cu o doză de ironie.

Al doilea exemplu invocat de șeful Fiscului vine din Italia și ilustrează modelul pe care ANAF vrea să îl adopte în România. Un fotbalist român — al cărui nume nu a fost divulgat — a povestit că, imediat după transferul său în Peninsula, și-a achiziționat un Aston Martin. Mașina de lux i-a atras atenția autorităților fiscale italiene nu o dată, ci de trei ori în scurt timp. De fiecare dată, inspectorii l-au oprit în trafic pentru a verifica dacă veniturile declarate justificau o astfel de achiziție. Fotbalistul a prezentat documentele, totul era în regulă și a fost lăsat să plece. Povestea, cu final fericit pentru sportiv, servește totuși ca argument pentru ceea ce ANAF vrea să implementeze și în România prin structura Antifraudă: verificări spontane ale coerenței dintre bunurile deținute și veniturile raportate.

„Dacă nu vom avea astfel de măsuri dure, nu putem înainta", a declarat Adrian Nica, solicitând implicit sprijin politic pentru extinderea instrumentelor de control în zona persoanelor fizice — un domeniu în care fiscul român are în prezent competențe mai limitate față de omologii săi europeni.

Amploarea fenomenului pe care ANAF încearcă să îl combată reiese și din alte cifre prezentate de șeful instituției. Aproximativ 12.000 de contribuabili au fost identificați cu un profil de risc fiscal foarte ridicat, urmând să intre în vizorul unor controale dedicate. Totodată, în jur de 80.000 de firme acumulează datorii totale de 2,3 miliarde de lei la bugetul de stat — sume care nu mai pot fi recuperate prin popririle clasice deoarece societățile respective nu mai dețin conturi bancare active. Adrian Nica a subliniat că acest tip de contribuabil nu poate fi tratat la fel cu cei care își achită obligațiile fiscale la termen.

Pe fondul acestor anunțuri, ANAF a raportat și o performanță notabilă: luna aprilie 2026 a adus venituri record la bugetul de stat, prima lună din an în care instituția a avut un plan de colectare aprobat — bugetul pe 2026 fusese adoptat abia în martie.