Sunt proiecte care bântuie urbanismul bucureștean de aproape șase ani. Trei planuri urbanistice zonale, avizate în 2020 de administrația Gabriela Firea și blocate ulterior de Nicușor Dan, revin miercuri în fața Consiliului General al Municipiului București. De data aceasta nu din inițiativa Primăriei, ci forțat de instanță — investitorii s-au adresat tribunalului, iar judecătorii au obligat Primăria să le pună pe ordinea de zi, sub sancțiunea unor amenzi zilnice în caz de neconformare.

Primarul general Ciprian Ciucu a ținut să clarifice situația de la bun început: „Suntem obligați doar să le punem pe ordinea de zi. În ceea ce privește votul pe aceste documentații de urbanism, fiecare grup politic va vota cum îi dictează propria conștiință." Cu alte cuvinte, prezența pe ordinea de zi nu garantează și aprobarea.

Ce prevăd cele trei proiecte

Primul și cel mai controversat vizează ridicarea unui bloc cu 12 etaje pe strada Buzești, din centrul Capitalei, la intersecția cu strada Dimitrie Sergiu. Neregulile identificate de Comisia de Urbanism numită de Nicușor Dan includ un procent excesiv de ocupare a terenului față de zona înconjurătoare — o clădire care ar domina complet silueta străzii.

Al doilea proiect propune un cartier rezidențial cu blocuri de 8 etaje pe o stradă îngustă din cartierul Dămăroaia, zonă cu o infrastructură stradală total nepotrivită pentru o astfel de densificare.

Al treilea plan urbanistic prevede construirea unor imobile cu două etaje în imediata vecinătate a Pădurii Băneasa, în zona Aleea Teișani — singurul drum de acces la cartierul Greenfield. Accesul la parcelă se face pe un drum de doar 4,3 metri lățime, pe o lungime de 400 de metri, cu regim juridic neclar, iar mai multe studii de fundamentare obligatorii lipsesc cu desăvârșire.

Moștenirea urbanistică a erei Firea

Cele trei PUZ-uri fac parte dintr-un lot mai amplu de 43 de proiecte imobiliare avizate de administrația Firea în 2020, dar care nu mai apucaseră să treacă prin votul Consiliului General înainte de schimbarea puterii. Când a preluat mandatul, Nicușor Dan a comandat o analiză detaliată a tuturor acestor proiecte, iar concluziile comisiei de urbanism au fost categorice: densificare excesivă, înălțimi disproporționate față de vecinătăți, spații verzi și de parcare insuficiente, proceduri de consultare publică ignorate.

Unii dintre investitorii ale căror proiecte au fost oprite nu au acceptat decizia și au ales calea instanței. Tribunalul le-a dat câștig de cauză în privința obligației de punere pe ordinea de zi — dar nu și în privința votului final, care rămâne exclusiv în mâna consilierilor generali.