Actual

Autostrada electrică de sub Marea Neagră. Proiectul de miliarde de euro care poate transforma România în poarta energetică a Europei

Autostrada electrică de sub Marea Neagră. Proiectul de miliarde de euro care poate transforma România în poarta energetică a Europei

Cea mai mare investiție energetică din regiunea Mării Negre începe să prindă contur. România, Georgia, Azerbaidjan și Ungaria accelerează dezvoltarea cablului submarin care va transporta energie verde din Caucaz către Uniunea Europeană. Cu o lungime de aproape 1.200 de kilometri, proiectul este considerat unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale deceniului și ar putea schimba rolul României pe harta energetică a Europei.

Ce este „autostrada electrică” de sub Marea Neagră?

Denumită neoficial „autostrada electrică”, investiția constă într-un cablu submarin de înaltă tensiune în curent continuu (HVDC), cu o lungime estimată la aproximativ 1.200 de kilometri. Acesta va traversa Marea Neagră, legând Georgia de România, prin zona Constanța, și va permite transportul unor cantități importante de energie electrică produsă din surse regenerabile.

Energia va proveni în principal din Azerbaidjan, unde în ultimii ani au fost dezvoltate proiecte majore de energie eoliană și solară. Prin Georgia, aceasta va fi transportată către România și apoi distribuită în sistemul energetic european.

Din România, electricitatea ar putea fi transmisă spre Ungaria și către alte piețe europene prin infrastructura continentală. Proiectul ar crea astfel o rută energetică suplimentară între Uniunea Europeană și Caucaz, fără a înlocui însă producția internă sau celelalte interconexiuni ale României.

Importanta proiectului pentru Romania

Poziția geografică oferă României un avantaj strategic. Dacă proiectul va fi implementat conform calendarului, țara noastră va deveni principalul punct de intrare în Uniunea Europeană pentru energia verde provenită din regiunea Caucazului.

Acest lucru ar putea aduce multiple beneficii:

• consolidarea securității energetice;

• reducerea dependenței Europei de sursele tradiționale de energie;

• atragerea unor investiții importante în infrastructura energetică;

• dezvoltarea portului Constanța și a rețelelor naționale de transport al energiei;

• transformarea României într-un hub energetic regional.

Cablul este inclus în Planurile de Dezvoltare a Rețelei pe Zece Ani ale ENTSO-E pentru edițiile 2022 și 2024 și este promovat pentru includere și în ediția din 2026. În decembrie 2025, investiția a fost selectată ca Proiect de Interes Mutual – PMI al Uniunii Europene, categorie rezervată infrastructurilor dezvoltate între state membre și țări din afara UE.

Lista europeană a fost publicată în Jurnalul Oficial în aprilie 2026. Statutul PMI permite proceduri mai rapide de autorizare și oferă proiectului posibilitatea de a solicita finanțare prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Includerea pe listă nu înseamnă însă că întreaga investiție este finanțată automat de Comisia Europeană: granturile sunt acordate prin apeluri competitive și depind de maturitatea tehnică și financiară a proiectului.

Deciziile reunii de la Baku si ale memorandumului de la Bucuresti

În cadrul reuniunii ministeriale organizate în capitala Azerbaidjanului, reprezentanții celor patru state participante au analizat rezultatele studiului de fezabilitate și au discutat etapele următoare ale proiectului.

Transelectrica și Georgian State Electrosystem, operatorii rețelelor electrice de transport din România și Georgia, au semnat la București, anul acesta, un Memorandum de Înțelegere care stabilește modul în care vor colabora pentru dezvoltarea interconexiunii. Documentul nu reprezintă încă decizia finală de construire, dar mută proiectul într-o etapă mai avansată de pregătire.

În baza memorandumului, cele două companii vor coordona activitățile de planificare, studiile tehnice și marine, evaluările de impact asupra mediului și comunităților, identificarea surselor de finanțare și reprezentarea proiectului în relația cu instituțiile europene și internaționale.

Un proiect cu provocari majore

O componentă esențială va fi cercetarea fundului Mării Negre. Studiile geofizice și geotehnice trebuie să stabilească traseul exact, natura solului marin și zonele în care cablul poate fi instalat și protejat în condiții de siguranță. Autoritățile georgiene au anunțat că această etapă, care presupune utilizarea unor nave specializate, este deja în pregătire.

Investiția este estimată în prezent la aproximativ 3,5 miliarde de euro. Suma nu trebuie însă considerată definitivă: costul final va depinde de configurația tehnică, traseul rezultat din cercetările marine, prețul cablurilor și al stațiilor de conversie, condițiile de finanțare și eventualele lucrări suplimentare necesare în rețelele terestre. Estimarea de 3,5 miliarde de euro a fost confirmată în decembrie 2025 de adjunctul ministrului georgian al Economiei.

Nici capacitatea finală a interconexiunii nu este încă anunțată în memorandumul din februarie. De-a lungul pregătirii proiectului au fost analizate mai multe variante tehnice, motiv pentru care parametrii definitivi urmează să fie fixați în fazele următoare de proiectare.

Compania care coordonează investiția are sediul la București

Implementarea Coridorului Verde este coordonată prin GECO Power Company – Green Energy Corridor Power Company, societate înregistrată în România în ianuarie 2025. Acționarii sunt Transelectrica, AzerEnerji din Azerbaidjan, Georgian State Electrosystem și compania ungară MVM Energy, fiecare cu o participație de 25%.

Compania de proiect are sediul la București și trebuie să coordoneze studiile, proiectarea, atragerea finanțării și pregătirea investiției comune.

Proiectul a depășit etapa inițială de evaluare, dar lucrările de instalare a cablului nu au început. Înaintea șantierului sunt necesare finalizarea investigațiilor marine, stabilirea parametrilor tehnici, evaluările de mediu, obținerea autorizațiilor, împărțirea costurilor între parteneri și asigurarea finanțării.

Aboneaza-te la newsletter-ul Veritas Media