Dictatorul de la Minsk a vorbit fără menajamente. „Vom mobiliza selectiv unități ale forțelor armate pentru a le pregăti pentru război. Cu voia lui Dumnezeu, va fi posibil să îl evităm. Ne pregătim cu toții pentru război", a declarat Aleksandr Lukașenko în cadrul unei întâlniri cu ministrul Apărării, Viktor Hrenin, potrivit agenției de stat belaruse Belta.

Noua abordare marchează o schimbare tactică față de exercițiile periodice la scară largă practicate până acum. În loc de manevre de amploare, unitățile militare selectate vor fi chemate pe rând la tabere intensive de antrenament de luptă, cu accent pe pregătirea pentru operațiuni terestre. Lukașenko a precizat că scopul declarat este pregătirea armatei pentru o eventuală „operațiune terestră" și a cerut conducerii militare să acorde atenție maximă deficiențelor identificate în cadrul recentelor inspecții ale forțelor armate.

Un șir de măsuri militare în escaladare

Anunțul de marți nu vine izolat. În aprilie, Lukașenko emisese deja un decret de mobilizare a ofițerilor în rezervă, iar în martie lansase recrutarea pentru serviciul militar obligatoriu al bărbaților cu vârste între 18 și 27 de ani. Totodată, luni a prezidat o reuniune dedicată programului de armament al Belarusului pentru perioada 2026–2030, unde s-au discutat achizițiile militare viitoare și rolul dronelor și al războiului electronic în conflictele moderne. Peste 6.000 de rezerviști au participat deja la inspecțiile și exercițiile recente organizate de Ministerul Apărării și Statul Major General.

Zelenski, în alertă

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în aprilie că Rusia a încercat să atragă Belarusul direct în război și că au fost identificate drumuri pregătite și poziții de artilerie în apropierea frontierei dintre Belarus și Ucraina. Pe 2 mai, Zelenski a semnalat din nou „activități specifice" pe partea belarusă a frontierei, anunțând că Kievul monitorizează situația îndeaproape și va răspunde dacă va fi necesar.

Belarusul a jucat un rol cheie încă de la începutul invaziei rusești din 2022, permițând Moscovei să utilizeze teritoriul său ca rampă de lansare pentru asaltul inițial asupra Kievului. De atunci, Minsk a rămas cel mai apropiat aliat al Rusiei, fără a trimite totuși trupe proprii în luptă — o linie pe care Lukașenko pare să o testeze acum cu tot mai multă insistență.