Reuniunea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, desfășurată vineri, 15 mai, la Chișinău, a produs unul dintre cele mai semnificative momente din istoria recentă a dreptului internațional: o coaliție formată din 36 de state și Uniunea Europeană a aprobat înființarea unui tribunal special destinat judecării lui Vladimir Putin și a înalților oficiali ruși pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. România a participat la eveniment prin ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

Documentul adoptat la Chișinău reprezintă al treilea act fondator al noului tribunal și pune bazele Comitetului director care va coordona funcționarea acestuia. Printre statele semnatare se numără majoritatea membrilor Uniunii Europene, alături de Norvegia, Elveția, Regatul Unit, Republica Moldova, Ucraina, Australia și Costa Rica ultimele două fiind singurele țări semnatare din afara continentului european.

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a descris momentul în termeni fermi: „Punctul fără întoarcere a fost depășit astăzi tribunalul special a devenit o realitate juridică." Sybiha a insistat că noul for va umple un vid esențial din sistemul global de justiție, vizând nu doar faptele individuale comise pe câmpul de luptă, ci însuși actul de planificare și declanșare a invaziei o crimă pe care Curtea Penală Internațională nu o poate judeca, deoarece Rusia nu este parte la Statutul de la Roma.

Comparația cu procesele de la Nürnberg a fost invocată în mod explicit. „La fel ca Tribunalul de la Nürnberg de acum 80 de ani, acest Tribunal Special de la Haga va restabili dreptatea pe ruinele războiului", a declarat șeful diplomației ucrainene. El a enumerat și numele celor vizați: Putin, Șoigu, Gerașimov, Bortnikov, Zolotov, Medvedev, Patrușev și Lukașenko. „Toți au primit astăzi biletul lor spre Haga", a spus Sybiha.

Actualitatea deciziei a fost subliniată și de contextul imediat: cu o zi înainte de summit, Rusia a atacat Kievul, ucigând 24 de persoane, printre care trei copii.

Gazda reuniunii, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat că sprijinul financiar pentru Ucraina nu este suficient și că presiunea internațională asupra Moscovei trebuie menținută. „Tragerea la răspundere pentru crimele comise este la fel de esențială", a subliniat aceasta.

Nu toți membrii UE au aderat la inițiativă. Bulgaria, Ungaria, Malta și Slovacia nu și-au adăugat semnăturile la rezoluția de vineri, absența lor reflectând tensiunile politice persistente din interiorul blocului european în legătură cu războiul din Ucraina.