Florin Gulbenkian a făcut declarații surprinzătoare despre doi dintre cei mai influenți militari din istoria recentă a României , generalii Vasile Ionel și Victor Stănculescu. Într-o intervenție publică recentă, acesta susține că a lucrat direct cu amândoi în proiecte legate de industria de apărare și demontează un mit care a circulat decenii la rând: că cei doi s-ar fi urât sau că ar fi încercat să se aresteze reciproc.

„Am lucrat direct cu el și cu generalul Stănculescu. Erau doi dintre cei mai buni prieteni. Nicidecum, cum s-a spus zeci de ani, că se urau sau încercau să se aresteze reciproc."

Potrivit lui Gulbenkian, generalul Vasile Ionel, fost șef al Consiliului de Siguranță Națională al Președintelui României, exercita o influență majoră asupra structurilor de informații ale statului și a fost unul dintre arhitecții industriei de apărare românești din perioada comunistă. Gulbenkian afirmă că a avut acces la documente privind transferuri de tehnologii, utilaje și licențe militare din Uniunea Sovietică către România, documente care purtau semnătura generalului.

Generalul Victor Stănculescu era, în această ecuație, responsabil de componenta comercială: dezvoltarea relațiilor externe și valorificarea producției militare românești pe piețele internaționale. Împreună, cei doi formau, în viziunea lui Gulbenkian, un tandem extrem de eficient.

„Era un binom de eficiență fantastic."

Gulbenkian a relatat că a ajuns să colaboreze cu cei doi în mod întâmplător, prin intermediul unor activități legate de echipamente militare. El menționează inclusiv un episod de la o recepție oficială la Palatul Cotroceni, în urma căruia ar fi facilitat obținerea unor materiale din Rusia solicitate de oficiali români.

O parte semnificativă a intervenției sale a vizat comparația dintre capacitatea de export a industriei de apărare românești înainte și după 1989. Potrivit afirmațiilor sale, România exporta armament în valoare de peste un miliard de dolari anual înainte de căderea regimului comunist , un nivel pe care țara nu l-ar mai fi atins ulterior, în ciuda creșterii accelerate a prețurilor din sectorul militar la nivel global.

Declarațiile vin într-un moment în care România se află în mijlocul unor dezbateri privind programul european SAFE și reconstrucția industriei naționale de apărare, pe fondul unor investiții militare fără precedent la nivelul Uniunii Europene.