Vestea bună a venit joi de la Bruxelles: Comisia Europeană a aprobat oficial a patra cerere de plată a României din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 2,62 miliarde de euro. România a trecut pragul de 60% din implementarea PNRR și mai are de încasat 4,9 miliarde de euro ca granturi. Banii vor asigura fluxul de plăți începând din luna iunie, permițând achitarea facturilor pentru constructori și beneficiarii proiectelor aflate în derulare.

Premierul interimar Ilie Bolojan nu a lăsat bucuria să acopere urgența momentului. Ieșit în fața presei imediat după ședința de guvern, el a transmis un mesaj fără perdea: „Ce se întâmplă în următoarele două săptămâni depinde dacă vom lua acești bani." Cu alte cuvinte, aprobarea cererii de plată nu este un capăt de drum, ci un punct de start pentru o cursă contra cronometru.

35 de jaloane, 9 reforme grele, o singură șansă

România mai are de îndeplinit peste 35 de jaloane pentru a putea accesa restul fondurilor din PNRR, din care 9 sunt reforme cu impact major și potențial ridicat de controversă publică — modificarea legii salarizării, restructurarea unor companii de stat și alte măsuri cu ecou direct în viața cetățenilor. Toate trebuie transpuse în acte normative, trimise în Parlament ca inițiative legislative ale membrilor Guvernului și adoptate în procedură de urgență.

Bolojan a cerut anticipat sprijinul parlamentarilor: „Le mulțumesc anticipat pentru sprijinul lor." Un mesaj care sună mai degrabă a avertisment decât a recunoștință orice întârziere în Parlament se traduce direct în bani europeni pierduți.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a detaliat tabloul: data limită pentru îndeplinirea jaloanelor este 31 august 2026, iar cererea finală de plată trebuie depusă cel târziu pe 30 septembrie 2026. România se află acum în negocieri finale cu Comisia Europeană pentru o realocare a unor fonduri din zona de împrumut în cea de granturi, cu o întâlnire față în față programată la Bruxelles pe 22 mai. Termenul pentru primul raft de modificări a fost deja transmis Comisiei marți seară.

Miza: 15 miliarde de euro

Dacă jaloanele nu sunt îndeplinite, România riscă penalizări care depășesc 15 miliarde de euro, mai mult decât suma rămasă de încasat. Bolojan a fost explicit în privința consecințelor pentru cei care tergiversează: răspunderea va fi politică pentru miniștri și secretari de stat, până la revocare din funcție, iar personalul din administrație nu va mai primi sporuri pentru fonduri europene dacă România pierde finanțări.

Programul SAFE credite pentru înarmare

Pe lângă PNRR, ședința de guvern de joi a aprobat și accesarea programului european SAFE un instrument de finanțare destinat înarmării, prin care România va contracta împrumuturi de circa 3 miliarde de euro pe an pentru dotarea armatei. Bolojan a apărat decizia fără ezitare: „Este o decizie corectă pentru România, bugetar și pe componenta de apărare. Este exclus să nu recurgem la credite în anii următori, din cauza deficitului. Sunt 4 miliarde de euro pe an pentru dotarea armatei și avem nevoie de acești bani." Cea mai mare parte a sumei merge către Ministerul Apărării Naționale, dar o componentă importantă este direcționată și către infrastructură, inclusiv pentru integrarea industriei românești de apărare în lanțurile europene de producție.