Avocatul Poporului, Renate Weber, a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională a României în legătură cu o ordonanță de urgență referitoare la industria de apărare, pe care o consideră adoptată în mod neconstituțional de Guvernul Bolojan, după ce acesta fusese deja demis prin vot parlamentar.

Controversa vizează cronologia exactă a adoptării actului normativ. Ordonanța a fost inițial pusă pe ordinea de zi a Guvernului pe 4 mai cu o zi înainte de votul moțiunii de cenzură. Avizul negativ al Consiliului Legislativ a ajuns însă la Executiv pe 5 mai, la doar câteva minute înainte ca hotărârea Parlamentului privind moțiunea să fie publicată în Monitorul Oficial. Acest interval extrem de scurt a fost invocat ulterior pentru a susține că guvernul ar fi acționat în termen legal, înainte de demiterea sa formală.

Pe 8 mai, Cabinetul Bolojan deja în statut interimar a repus ordonanța pe ordinea de zi, argumentând că nu o readoptă, ci doar „ia act" de avizul negativ al Consiliului Legislativ. Această interpretare este contestată vehement de Renate Weber, care o califică drept un artificiu juridic lipsit de temei constituțional.

Avocatul Poporului a subliniat că Legea Fundamentală din 1991 a fost concepută tocmai pentru a limita puterea executivului, inclusiv în situații de tranziție. Un guvern demis prin moțiune de cenzură are atribuții strict delimitate prin Constituție, iar adoptarea unei ordonanțe de urgență în această perioadă depășește competențele unui cabinet interimar. Mai mult, Renate Weber a atras atenția că procedura de sesizare a Camerelor Parlamentului nu a fost respectată în totalitate — doar Senatul a acceptat primirea ordonanței înaintea publicării în Monitorul Oficial.

Potrivit Avocatului Poporului, situația este fără precedent în istoria constituțională a României de după 1991: niciun guvern demis prin vot parlamentar nu adoptase până acum o ordonanță de urgență după momentul demiterii. Renate Weber a calificat gestul drept o sfidare directă la adresa Parlamentului și o nesocotire atât a literei, cât și a spiritului Constituției, arătând că perioada dintre depunerea și votul unei moțiuni de cenzură există tocmai pentru ca executivul să poată gestiona situații urgente nu după consumarea demiterii.

Sesizarea la Curtea Constituțională va viza atât aspecte de fond ale ordonanței, cât și vicii de procedură cu caracter constituțional.