Theodor Stolojan, fost premier și fost lider al PNL, a atras atenția vineri asupra unei contradicții îngrijorătoare în economia românească. Potrivit acestuia, România a înregistrat o scădere continuă a ritmului de creștere economică începând din 2021, când aceasta se situa la 5,6%, ajungând la aproximativ 0,7% în 2025, cu perspective de a atinge cel mult 0,3 sau 0,4% în 2026. Paradoxal, în același interval, bugetul alocat investițiilor publice aproape s-a triplat, de la 60 de miliarde de lei la aproape 164 de miliarde prevăzute pentru anul în curs.

Fostul premier a subliniat că această dinamică ridică semne serioase de întrebare cu privire la eficiența cheltuielilor publice și la direcția în care se îndreaptă economia națională.

În ceea ce privește ieșirea din actuala criză politică și economică, Stolojan s-a arătat sceptic față de varianta unui guvern tehnocrat, pe care o consideră nefezabilă în contextul actual. Motivul invocat este că adevăratele reforme necesare vizează exact domeniile în care PSD și-a construit rețele de influență de-a lungul anilor: administrația publică centrală și locală, precum și companiile de stat. Un cabinet fără sprijin politic solid nu ar putea înfrânge rezistența acestor structuri, mai ales că precedentul recent, respectiv demiterea prin moțiune de cenzură a guvernului Bolojan, demonstrează că orice tentativă de reformă reală este rapid blocată.

Stolojan a mai subliniat că problema nu este exclusiv a unui singur partid, ci că diverse formațiuni politice și-au plasat oameni în structuri unde ar trebui să primeze competența și meritocrația. Într-un asemenea context, un premier tehnocrat ar fi lipsit de instrumentele necesare pentru a produce schimbări reale, în absența unei voințe politice clare și a unei majorități parlamentare coerente.