Alegătorii care au susținut POT și SOS România, sperând să scape de vechile partide politice, au ajuns într-o situație greu de ignorat: parlamentari aleși pe listele celor două formațiuni au trecut ulterior chiar la PSD și PNL.

POT și SOS România au câștigat teren într-un context în care o parte importantă a electoratului era nemulțumită de partidele tradiționale. Mesajele lor au fost construite în jurul schimbării, al respingerii clasei politice consacrate și al promisiunii unei alternative la sistemul politic existent.

Pentru mulți alegători, votul acordat acestor formațiuni a reprezentat tocmai o modalitate de a sancționa PSD și PNL. Numai că traseul unor parlamentari aleși pe listele POT și SOS România a ajuns să contrazică așteptările unei părți dintre acești votanți.

POT – de la asocierea cu Călin Georgescu la intrarea în Parlament

Partidul Oamenilor Tineri (POT) a devenit cunoscut la nivel național în contextul alegerilor din 2024, când și-a construit o parte importantă a campaniei în jurul imaginii și popularității lui Călin Georgescu.

Formațiunea este condusă de Ana Maria Gavrilă, deputată aleasă în 2020 pe listele AUR și realeasă în 2024.

POT a reușit să capitalizeze nemulțumirea unei părți a electoratului față de partidele tradiționale și să obțină reprezentare parlamentară. Creșterea sa a fost strâns legată de contextul politic tensionat din 2024 și de mobilizarea electoratului care căuta o alternativă la PSD și PNL.

Însă, după intrarea în Parlament, au apărut și plecări din partid, inclusiv către formațiunile pe care o parte dintre alegătorii POT sperau să le înlocuiască.

Deputați POT ajunși la PSD și PNL

De la POT au trecut la PSD:

Lucian Nicolae Andrușcă

Dorin Popa

Cristian Câmpan

Călin Florin Groza

La PNL:

Andrei Ionuț Teslariu

Senatori POT ajunși la PSD

Valentina Aldea

Liviu Sorin Robe

Robert Daniel Ghiță

Senatori POT ajunși la PNL

Liviu Fodoca

Ștefan Borțun

SOS România – de la notorietatea Dianei Șoșoacă la succesul electoral din 2024

Partidul S.O.S. România a fost înființat în noiembrie 2021, iar Diana Iovanovici-Șoșoacă s-a alăturat formațiunii în mai 2022. Ulterior, aceasta a devenit liderul partidului și principala sa figură publică.

Creșterea SOS România a fost strâns legată de notorietatea Dianei Șoșoacă, de aparițiile sale publice, de mesajele vehemente împotriva clasei politice și de discursul său contestatar.

Partidul a reușit să atragă electorat nemulțumit de PSD, PNL și de direcția în care se îndrepta politica românească. A devenit vizibil la alegerile europarlamentare din iunie 2024, când Diana Șoșoacă a obținut un mandat de europarlamentar.

Momentul decisiv a venit la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024. SOS România a obținut 7,76% la Senat și 7,36% la Camera Deputaților, reușind să intre în Parlament cu o reprezentare importantă.

A fost o creștere electorală semnificativă pentru o formațiune relativ nouă, construită în jurul unei figuri politice foarte vizibile.

Dar, la fel ca în cazul POT, după obținerea mandatelor au început plecările parlamentarilor și schimbările de afiliere politică.

Deputați SOS ajunși la PSD și PNL

Alexandrin Moiseev (a fost la PSD, apoi s-a dus la PNL)

Iosif Florin Jianu (la fel)

La PSD:

Andrei Cosmin

Ștefan Alexandru Băișanu (grup PSD, membru PUCL)

Rodica Plopeanu

Ecaterina Maria Szőke

Senatori SOS ajunși la PNL

Dorin Silviu Petrea

Grigore Adrian Peiu

Senatori SOS ajunși la PSD

Ioan Rusu

Nadia Cosmina Cerva

Rodica Cușnir

Cristian Bem (grup PSD, membru Partidul Republican)

Ionel Carp (SOS, PSD, PACE, iar la PSD)

De la promisiunea schimbării la întoarcerea în partidele tradiționale

Privind evoluția celor două formațiuni, apare o întrebare legitimă: ce s-a întâmplat cu promisiunea unei alternative politice?

POT și SOS România au crescut pe fondul nemulțumirii față de partidele consacrate. Au atras voturi de la oameni care își doreau o schimbare, care nu mai aveau încredere în PSD și PNL și care au considerat că aceste formațiuni pot reprezenta o alternativă.

Rezultatele alegerilor din 2024 au demonstrat că exista un electorat numeros dispus să susțină această alternativă. POT a obținut peste 6% din voturi, iar SOS România a trecut de 7% la ambele camere ale Parlamentului.

Numai că votul alegătorilor a fost urmat de o realitate politică diferită de așteptările multora dintre aceștia.

Parlamentari aleși pe listele celor două partide au ajuns în grupurile PSD și PNL, iar unii au trecut prin mai multe formațiuni sau grupuri parlamentare.

Aici apare ironia politică: alegătorii care au votat POT și SOS România tocmai pentru a sancționa vechile partide se trezesc că unii dintre reprezentanții aleși pe listele acestor formațiuni ajung să activeze chiar alături de PSD și PNL.

Votul a fost unul pentru schimbare. Dar câtă schimbare mai reprezintă un partid dacă oamenii aleși pe listele sale ajung, după câteva luni, în tabăra politică pe care au criticat-o?

Iar întrebarea rămâne pentru alegători: dacă ai votat POT sau SOS România ca să scapi de PSD și PNL, te mai regăsești în traseul politic al celor pe care i-ai trimis în Parlament?